El a precizat că această decizie a fost luată din cauza scăderii preţului la energie la nivel mondial.

“Important nu este numai să stabileşti un preţ, ci şi să primeşti banii respectivi, aşa că facem unele compromisuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov.

El a afirmat că preţurile vor scădea, de asemenea, şi pentru alţi importatori de gaz rusesc, în special pentru ţările baltice şi Republica Moldova.

Adjunctul preşedintelui companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, anunţase recent că preţul mediu la gazele naturale pe anul 2009 va fi de 260-300 de dolari pentru o mie de metri cubi. ” Nu este preţul final, totul depinde de costurile de transport”, a precizat Medvedev.

În trimestrul patru 2008, Republica Moldova importă gaze din Rusia la preţ de 278,71 dolari SUA pentru 1000 metri cubi, faţă de preţul de 191 dolari la începutul anului 2008. Potrivit contractului încheiat cu concernul rus, în anul 2008 preţul de import al gazului în Republica Moldova urmează să fie stabilit la nivel de 75% din preţul mediu european, 2009 – 80%, 2010 – 90%, iar în 2011 la nivelul mediu european.

În săptămâna trecută, Gazprom şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu creşterea restanţelor Republicii Moldova pentru gazele naturale deja livrate, ameninţând cu întreruperea alimentării cu gaze. “Dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru achitarea datoriilor, toată populaţia Republicii Moldova riscă să rămână fără gaze naturale”, se arăta într-un comunica

Prietenii şi colegii noştri, în frunte cu preşedintele Organizaţiei locale Bădiceni a Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Valeriu Oprea, nu au putut să rămână surzi şi muţi la adresarea acestei familii sărace, precum n-au putut rămâne indiferenţi nici membrii PLDM din Soroca. Am aflat că doamna Nadejda Grăjdean, în vârstă de doar 25 ani, cu trei fetiţe – două gemene de trei anişori şi alta de până la un an – au ajuns într-o situaţie de neinvidiat. Condiţiile în care trăieşte această familie se numesc „sărăcie lucie”. Ceea ce veţi citi mai jos nu este rezultatul unei fantezii bolnave sau o poveste de groază, ci un singur episod din marea tragedie care are loc în „ţărişoara de succes”, în republica în care guvernarea implementează „cu succes” proiectul „Satul moldovenesc”. Or, ascultând radioul naţional şi privind televiziunea publică, îţi poţi imagina că Moldova este, cu adevărat, ţara tuturor posibilităţilor, ţara-gură de rai, în care curg râuri de lapte. Poate, cine ştie, pe undeva curg şi râuri de lapte, numai nu, la sigur, prin ograda, Nadejdei Grăjdean din Bădiceni (dar oare numai a acestei bete femei?). În casa doamnei Nadejda noi am văzut doar sărăcie şi disperare…
Bunătatea şi îndurarea au fost dintotdeauna proprii sufletului nostru. Cu trecerea vremii, însă, mulţi dintre noi au uitat şezătorile, horele, clăcile, care erau atât de binevenite când un om avea nevoie de sprijinul celor din jur sau, Doamne fereşte, cădea la nevoie. Unde şi de ce au dispărut toate acestea? Răspunsul la întrebare vă aparţine. Noi doar vă putem spune că organizaţia Soroca a PLDM a răspuns afirmativ la strigătul de ajutor al acestei femei sărace. La iniţiativa şi din îndemnul domnului Victor Său, preşedintele organizaţiei raionale a PLDM (care, de altfel, a procurat din banii proprii, pentru această familie, trei metri cubi de lemne de foc) noi, membrii partidului, am pus mână la mână şi am adunat un lot de ajutoare constituit din produse alimentare, jucării şi bani pentru achitarea datoriilor care le avea familia Grăjdean, inclusiv la curentul electric. Sâmbătă, 13 decembrie, reprezentanţii Organizaţiei Soroca a PLDM – Alexei Procopii, Nicolae Bulat, Valeriu Oprea (liderul local al partidului) şi Tatiana Balaniuc – au mers la familia Grăjdean şi au făcut donaţiile respective. Ba mai mult, la gestul creştinesc al PLDM-iştilor s-a alăturat şi soroceanca Silvia Cociu, care a donat mamei şi celor trei fetiţe un lot de haine…Cele văzute la Bădiceni ne-au cutremurat şi ne-au decepţionat complet. Acolo, la Bădiceni, într-o familie luată aparte am înţeles, dacă mai era nevoie de exemple concrete, că mult trâmbiţatul program „Satul moldovenesc” a fost un simplu balon de săpun. Am văzut în această familie nu numai o sărăcie crasă, dar şi o deznădejde greu de transmis prin cuvinte. Doamna Nadejda chiar ne-a spus că nu mai spera ca cineva să o ajute pentru a scăpa din ghearele sărăciei. Nu am văzut în această casă nici cele mai elementare „ingrediente” ale unei vieţi cât de cât decente – nici tu hrană, nici tu îmbrăcăminte, nici tu lemne de foc, nici tu bani pentru achitarea facturilor, nici, nici, nici… Ce-i drept, vizita noastră a aprins în ochii fetiţelor acel licăr de speranţă că nu au fost uitate şi că va veni şi în casa lor soarele, dar…Cine se face vinovat de situaţia în care a nimerit familia Grăjdean Nadejda? Părinţii ei? Naşii de cununie, care au lăsat-o în voia sorţii? Soţul şi tatăl copiilor, care umblă aiurea prin lume? Consătenii, care au problemele lor şi care pleacă, pe-un cap, în ţări străine pentru a lega tei de curmei?
Pe la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut, un grup de ziarişti din URSS a efectuat o vizită în SUA. Acolo, conform programului, gazdele le-au propus oaspeţilor să viziteze un azil pentru persoanele care nu au un loc stabil de trai. Răspunsul sovieticilor a fost unul neaşteptat: ”Refuzăm să vizităm astfel de locaţii, or, avem şi noi, la Moscova, boschetarii noştri, care nu merită atenţie din partea noastră”. Americanii, la rândul lor, au rămas stupefiaţi de această atitudine, încercând să-şi argumenteze grija faţă de aceşti oameni amărâţi. „Aceste persoane au ajuns în situaţia de azi din diverse motive şi nu este omeneşte să-i lăsăm în voia sorţii. Ba mai mult, este de datoria noastră, a concetăţenilor, să le întindem o mână de ajutor şi să-i îndreptăm pe calea cea dreaptă”, a fost „contraargumentul” americanilor. Revenind la ale noastre, ar fi bine să ne întrebăm: „Care este datoria noastră faţă de astfel de familii sărace, cum este familia Nadejdei Grăjdean? Trebuie sau nu trebuie să fie lăsată această familie unul la unul cu multiplele probleme? Care poziţie ne este mai aproape – a jurnaliştilor sovietici din acea delegaţie sau a americanilor? ” Nu ştiu ce veţi zice Dvs., stimaţi cititori, dar PLDM a ales calea ajutorării familiilor căzute la nevoie. Cazul descris mai sus ne dă de înţeles că există două lumi contradictorii: una – a democraţiei adevărate şi alta – a totalitarismului sovietic. Acum depinde doar de noi pe care cale vom merge, care va fi viitorul copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştri, care va fi viitorul celor trei fetiţe ale Nadejdei Grăjdean din satul Bădiceni. De altfel, există doar două căi, pe care am putea merge împreună cu Dvs.: prima – facem schimbarea şi ne alăturăm ţărilor cu adevărat democratice şi civilizate, în care dragostea şi stima faţă de om nu este declarativă, ci reală, şi a doua – acceptăm situaţia de azi şi suntem de acord să trăim într-o ţară bătrână şi flămândă, să privim indiferenţi cum mii de moldoveni pleacă la munci peste hotare, lăsând acasă copii şi bătrâni, să tolerăm situaţia când o „vizită” la WC-ul public este egală cu preţul unui kilogram de grâu, să rămânem ţara cu cele mai mici salarii şi pensii, să permitem să fim şantajaţi şi umiliţi în continuare. Noi, cei de la PLDM, suntem convinşi că a venit vremea schimbării.
Cine va face această schimbare? Parlamentul, care nu are nevoie de pensionari şi de familii sărace gen Grăjdean din Bădiceni şi care are nevoie să-şi satisfacă doar propriile doleanţe? Sigur, nu. Schimbarea o pot face doar oamenii tineri, care sunt întruniţi în PLDM, oamenii care propun binecunoscuta lozincă „Moldova fără Voronin – Moldova fără comunişti”. Acum totul depinde de Dvs., stimaţi cititori. Să decidem împreună – continuăm să trăim în cea mai săracă ţară din Europa sau mergem împreună cu lumea cea bună. Să ne aducem aminte de cuvintele marelui cronicar Ion Neculce: ”Oh! Oh! Oh! Săraca Ţară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni c-aceştia ai avut! Ce sorţi de viaţă ţi-au căzut! Cum au mai rămas om trăitor în tine, de mare mirare este, cu atâtea spurcăciuni de obiceiuri ce se trag până astăzi în tine, Moldovă! ”. Şi dacă nu vom face schimbarea nici acest biet trăitor nu va mai rămâne. Vor rămâne numai comunismul, sărăcia şi bătrânii necăjiţi. PLDM îşi asumă responsabilitatea de a scăpa ţara, împreună cu Dvs., de comunişti şi sărăcie – utopia generaţiilor trecute.

Nu zic, foarte probabil că acest proiect va fi unul de succes şi că, mai devreme sau mai târziu, voi regreta că „nu am înţeles corect mesajul”. (Se prea poate ca astfel de proiecte să fie peste cunoştinţele mele muzicale).  Dacă va fi tocmai aşa (este omeneşte să mai greşim, nu?) îmi voi cere scuzele de rigoare şi-mi voi scoate pălăria în faţa celor care nu meritau aceste aprecieri acide. Urmează să vedem dacă va fi aşa, deocamdată, însă, contează prima părere, şi aceasta nu este dintre cele mai bune. Altfel, „răutatea” mea are şi explicaţie – priveam mai deunăzi, la M-1, un TVC de-al nostru, moldovenesc, şi nu ştiam sub care pat să mă ascund de ruşine şi necaz. Scremutul (iertat să-mi fie acest calificativ) băieţilor noştri veseli şi (ne)ingenioşi de a copia КВН-ul rusesc a fost nimic decât un…fâs. Cum vor proceda „fabricanţii” – vor merge pe calea bătătorită de alţii sau vor aduce un suflu nou, un colorit naţional concursului?

Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a urcat în nouă luni 2008 cu 7,6% şi a atins o valoare nominală de 47 miliarde 149 milioane de lei, în preţuri curente de piaţă, a anunţat marţi Biroul Naţional de Statistică (BNS).

Creşterea economică moldovenească depăşeşte astfel estimările economiştilor şi Guvernului, care plasau creşterea economiei moldoveneşti la nivelul de 6,5-7%.  Republica Moldova este considerată o ţară care nu a fost afectată de criza financiară internaţională, iar o misiune a Fondului Monetar Internaţional , care şi-a încheiat la  15 decembrie vizita la Chişinău, a declarat că situaţia este  “mult mai bună decât ne aşteptam”.

Creşterea economică din Republica Moldova şi-a revenit treptat, începând din primul trimestru al acestui an (+4,3%) şi a continuat în următoarele trei luni (+6,7%), pe fondul unor rezultatele în sectorul agrar mult mai bune decât în anul 2007, când agricultura a fost afectată de secetă..

BNS anunţă că „valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 11,2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent şi a influenţat cu 2,9% sporirea reală a produsului intern brut”. Creşterea a fost condiţionată de majorarea semnificativă a valorii adăugate brute produsă în agricultură – cu 23,8% faţă de perioada similară a anului precedent, când acest indicator a înregistrat o scădere de 32,3% în raport cu ianuarie – septembrie 2006.

Valoarea adăugată brută, produsă în sectorul de servicii a contribuit la formarea PIB-ului în proporţie de 62,6% faţă de 61,0% în perioada respectivă a anului precedent, în timp ce ritmul de creştere s-a diminuat de la 110,3% în ianuarie-septembrie 2007 la 106,4% în ianuarie-septembrie 2008. O diminuare semnificativă a ritmului de creştere s-a înregistrat în construcţii – de la 127,1% în nouă luni 2007 la 108,0% în ianuarie-septembrie 2008. Gradul de influenţă a valorii adăugate brute din sectorul de servicii asupra creşterii reale a produsului intern brut a înregistrat, în perioada de referinţă, 3,8% faţă de 5,9% în perioada corespunzătoare a anului anterior.

Cota impozitelor pe produs şi import în PIB s-a majorat de la 17,1% în nouă luni 2007 la 18,0% în ianuarie-septembrie 2008, însă ritmul de creştere a acestora s-a diminuat de la 124,2% la 110,4%, ca urmare a deprecierii dolarului american faţă de moneda naţională şi dublării indicelui de preţ la bunurile importate.

Formarea brută de capital fix a crescut cu 9,3% faţă de perioada similară a anului precedent şi astfel a asigurat creşterea reală a PIB-ului cu 2,4%. Sub influenţa creşterii investiţiilor, rata de investiţie (formarea brută de capital fix raportată la valoarea adăugată brută) s-a majorat de la 30,1% în nouă luni 2007 la 33,1% în ianuarie-septembrie 2008.

După cum transmite INFOTAG, Natalia Vlădicescu, autorul cercetării, a spus că educaţia preşcolară în Republica Moldova este o necesitate impusă de sistem.

„Nefrecventarea grădiniţei îi pune în dezavantaj pe copii în ciclul primar de studiu, care presupune deja anumite cunoştinţe acumulate de copii în instituţiile preşcolare”, a spus ea.

Vlădicescu a menţionat că în ultimii ani a crescut ponderea copiilor ce frecventează grădiniţa de la 96,5 mii în 2001 la 116,2 mii în 2006, iar în această perioadă s-a mărit capacitatea instituţiilor preşcolare cu 14 mii.

„Neglijarea educaţională este considerată o formă pasivă de maltratare a copilului. Este necesar ca fiecare copil să aibă şanse egale pentru o educaţie specifică vîrstei care îi va asigura dezvoltarea necesară” a încheiat expertul Natalia Vlădicescu.

În aproximativ 270 de localităţi din Republica Moldova nu există nici o instituţie preşcolară.

CEDO a mai dat câştig de cauză la două companii de asigurări, „Tudor-auto” şi „Triplu-Tudor”, cărora fostul ministru de Finanţe, Valeriu Chiţan, nu a dorit în 1999 să le elibereze un tip de certificate, chiar dacă era obligat prin decizii de judecată. În acest caz, companiile şi guvernul au trei luni pentru a negocia pe cale amiabilă suma despăgubirilor, iar Vitalie Nagacevschi spune că revendicările sunt de peste 7,5 mln. euro în cazul „Tudor-auto, şi 18,2 mln. – în cazul „Triplu-Tudor”.

Referindu-se la cazul „Unistar Ventures”, Vitalie Nagacevschi a spus că „după ce Partidul Comuniştilor a câştigat alegerile parlamentare în 2001, compania a început să întâmpine presiuni din partea diferitelor organe de stat”. La 19 iunie 2002, folosind 51% din voturile sale, Agenţia de Stat a Aviaţiei Civile l-a eliberat unilateral din funcţie pe directorul companiei „Air Moldova”. „Unistar Ventures” a contestat decizia de disponibilizare a directorului în instanţă la 26 iunie 2002, aceasta marcând începutul unei serii de procese în sistemul judiciar moldovenesc, care au durat până în 2007. La 6 august 2002 Judecătoria Economică a decis rezilierea contractului prin care a fost creată compania mixtă. Nemţii au cerut de la guvern înapoi cele 2,3 mln. USD cu care au participat la formarea capitalului statutar al companiei, ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent. Mai mult, la 6 aprilie 2006, Centrul Naţional de Expertize Judiciare a întocmit un raport care concluziona că firma germană nu are dreptul să-şi ceară de la guvern banii. Potrivit lui Nagacevschi, CEDO a criticat această concluzie a autorităţilor moldoveneşti.

Inflaţia lunară în Republica Moldova, în noiembrie, a fost zero pe fondul ieftinirii produselor nealimentare cu 0,6%, o creştere a tarifelor pentru  prestarea serviciilor populaţiei cu 1,1 la sută, precum şi o menţinere a preţurilor  medii la produsele alimentare la nivelul lunii octombrie.
“În noiembrie 2008 preţurile medii de consum au rămas la nivelul preţurilor din luna octombrie 2008″, a anunţat vineri Bniroul Naţional de Staistică.
Preţurile la principalele produse alimentare la ulei vegetal s-au redus cu 14,1%, orez – cu 5,1%, fructe proaspete – cu 3,3% (citrice-cu 10,5%, mere – cu 6,3%), cartofi şi carne de oaie – cu cîte 3,1%, carne de porc – cu 2,3%, zahăr – cu 2,4%, făină de grîu – cu 2,2% şi peşte proaspăt – cu  2,0%. Scăderea preţurilor la produsele alimentare a fost generată de livrarea pe piuaţă a produselor din recolta anului 2008.
Carburanţii s-au ieftinit cu 12,1%, gazele naturale ambalate în butelii – cu 8,8%, medicamentele – cu 0,7% şi materialele pentru construcţie – cu 0,5%.
BNS mai atestă că în luna noiembrie a fost înregistrată creşterea tarifelor la asigurarea cu agent termic pentru încălzirea centralizată a caselor de locuit a populaţiei (mun. Bălţi şi or. Ungheni) – cu 20,7%, serviciile curăţirii hainelor – cu 2,7%, serviciile rituale – cu 2,0%, serviciile frizeriilor şi băilor publice – cu 1,5% şi transport urban cu microbuzele (or. Soroca) – cu 1,2%.
Au crescut preţurile şi la legumele proaspete – cu 5,6% (pătlăgele roşii – cu 30,3% şi castraveţi – cu 21,8%), ouăle dietetice şi lapte integral – ci cîte 3,0% şi la smîntînă – cu 1,9%.  Odată cu sosirea sezonului rece a anului s-au majorat preţurile la încălţămintea pentru iarnă – cu 2,8%, scurte pentru bărbaţi şi articolele de blană – cu cîte 1,5%.
De la începutul anului 2008 (noiembrie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 7,5 la sută (în perioada respectivă a anului trecut inflaţia a fost 12,1 %).
Rata anualizată a inflaţiei constituie 8,5 la sută (noiembrie 2007 faţă de noiembrie 2006 – 13,5%).

Angajaţii din instituţiile finanţate de la buget  au primit, în luna octombrie, în medie un salariu de   2058,1 lei, cu 22% peste nivelul din aceiaşi perioada a anului trecut, în timp ce media salariului n sectorul real al economiei a constituit  2891,8  lei şi a crescut cu 18 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.

În raport cu luna octombrie 2007,  remunerarea medie a unui salariat a fost de 2609,4 lei şi a înregistrat o creştere reală de 8%.

Cei mai bine plătiţi în luna octombrie au fost angajaţii din domenii cu activităţi financiare (5318,0 lei în octombrie), industria extractivă (4394,8), construcţii (3906,0), iar cele mai joase remunerări le-au avut salariaţii din agricultură, economia vânatului şi silvicultură (1688,8),  învăţământ (1713,4 lei), sănătate şi asistenţă socială (2199,8). Circa 34,1% din populaţia ocupată este angajată în sectorul agricol, arată date ale BNS.